DECLARAŢIA ALIANŢEI CIVICE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA EURO-ATLANTICĂ A ROMÂNIEI

Tragedia iugoslavă, desfăşurată în proximitatea noastră geografică şi istorică, a rescindat societatea românească, iar dezbaterile publice pe această temă, ca şi anumite atitudini politice contradictorii, riscă să producă în rândurile opiniei publice confuzii cu periculoase consecinţe asupra intereselor naţionale. În aceste condiţii Alianţa Civică ţine să-şi reitereze poziţia amintind că, încă de la înfiinţarea sa, în Declaraţia de principii din 6 noiembrie 1990, şi-a asumat în termenii cei mai lipsiţi de echivoc opţiunea pentru valorile civilizaţiei occidentale şi pentru definirea interesului naţional al României prin aderarea la aceste valori. Consecventă cu propriile sale opţiuni, pe care nu a obosit să le repete în toţi aceşti nouă ani, Alianţa Civică socoteşte că poporul şi statul român nu au de ales între suferinţa albanezilor supuşi purificării etnice, ucişi sau alungaţi din propriile lor case, şi suferinţa sârbilor aflaţi în casele lor sub ameninţarea bombelor, ci între o viitoare Europă, unită în numele respectării drepturilor fiecărui individ prin asigurarea libertăţilor tuturor, şi o devastatoare experienţă politică, cunoscută decenii întregi de noi înşine, cu despoţi locali urmărindu-şi interesele prin manipularea sentimentelor naţionale şi sfidarea tratatelor internaţionale.

Considerând integrarea în organizaţia Atlanticului de Nord şi în Uniunea Europeană prioritatea absolută a interesului naţional, România a optat între un trecut din care reuşeşte să iasă cu greu şi un viitor în care face eforturi disperate să intre. Alianţa Civică sprijină cu hotărâre şi convingere autorităţile româneşti în această opţiune.

Pe de altă parte,aşa cum a făcut-o în numeroase rânduri în aceşti nouă ani, Alianţa Civică atrage atenţia autorităţilor şi instituţiilor statului că integrarea euro-atlantică nu este doar o chestiune de politică externă, ci mai ales una de autotransformare,de reformare economică şi democratică, iar în acest sens ezitările şi inconsecvenţele succesive ale clasei politice au fost de natură să întârzie îndeplinirea condiţiilor necesare integrării noastre în structurile occidentale. Aceste criterii, reiterate recent în documentele summitului de la Washington şi în Planul de Acţiune pentru Aderare, ţin de respectarea chiar a definiţiilor democraţiei, statului de drept şi economiei sociale de piaţă, propuse de noi înşine prin “Apelul către clasa politică” adresat de Alianţa Civică la sfârşitul anului trecut, idei care, în pofida paşilor realizaţi între timp, sunt departe de a fi devenit realitate. de la legile proprietăţii la legile accesului la informaţie şi de la legile transparenţei răspunderilor la cele ale controlului democratic şi civil asupra instituţiilor, restanţele sunt numeroase, dar realizarea lor depinde numai de voinţa politică.

În acest moment benefic pentru România, moment căruia vizita Papei Ioan Paul al II-lea şi fraternizarea celor două Biserici apostolice la Bucureşti i-a dat dimensiuni şi speranţe istorice, Alianţa Civică cere clasei politice româneşti să pună interesele ţării peste meschinele interese personale şi de partid şi să facă efortul de a nu rata încă o dată clipa înscrierii noastre prin fapte în lumea căreia i-am aparţinut totdeauna prin naştere şi opţiune.

Clasei politice de azi îi revine obligaţia şi onoarea de a realiza prin îndeplinirea condiţiilor integrării euro-atlantice visul de veacuri al românilor, acela de a-şi vedea istoria la adăpost de propria geografie.

Bucureşti, 12 mai 1999