Atitudini

COMUNICAT DE PRESA

In data de joi, 22 iunie, la Muzeul Taranului Român,

Alianta Civica www.aliantacivica.ro si ATU – Asociatia pentru Tranzitia Urbana www.atu.org.ro

au organizat o dezbatere publica intitulata Societatea civila si dezvoltarea urbei.

Au participat aproximativ 90 de persoane interesate de soarta Bucurestiului, oras confruntat azi cu probleme multe si grave: cetateni organizati sau nu in asociatii si fundatii, reprezentanţi ai administratiei publice, arhitecţi şi urbanişti.

Temele propuse au fost:

-modul in care sunt definite prioritatile orasului si rolul societatii civile in optiunile administratiei locale;

-posibilitatile de dialog intre actorii urbani: administratie publica, locuitori, investitori, arhitecti si urbanisti, constructori, sociologi, etc.

-protectia ansamblurilor si cladirilor de patrimoniu în faţa presiunii investitionale

S-a discutat despre contextul actual de planificarii urbane: PUG-ul (Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti pentru elaborarea caruia au fost parcurse mai multe etape la care au contribuit profesionisti din diverse domenii) poate fi, din nefericire, modificat prin PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale, cerute, de administratia locala, dar comandate si finantate de investitori privati care vor sa faca derogari de la prevederile PUG) care au dizolvat treptat coerenta de ansamblu a Planului Urbanistic General.

Reprezentanţii fundaţiei ATU şi Pro Patrimonio s-au pronunţat în favoarea cooperării intre toti actorii urbani, gasirea de solutii pentru implicarea urgenta si efectiva a societatii civile ca partener activ al administratiei locale;

Reprezentanţii Alianţei Civivce au vorbit despre pericolul pierderii unor valori identitare ale Bucureştiului cu referire specială la construcţia de 19 etaje, în curs de realizare în imediata vecinătate a catedralei catolice Sf Iosif, dar şi la planurile de reconfigurare a Pieţii Revoluţiei. În cazul catedralei Sf. Iosif unii vorbitori au subliniat că această  constructie a pornit fara respectarea tuturor procedurilor prevăzute de lege si, desi cei afectati folosesc toate demersurilelegale pentru a opri proiectul, şantierul merge inainte.

S-a evidenţiat de asemenea că autoritatile (locale, in speta) nu fac demersuri pentru a informa publicul cu adevarat, si nu doar formal, acesta fiind, poate, cel mai important motiv pentru care cetateanul nu este implicat in luarea deciziei in procesul de administrare a unui oras, si in proiectele de dezvoltare urbana. S-a conturat astfel nevoia a două tipuri de acţiuni:

Una, pe termen lung, in care oameni animati de aceleasi idei, convingeri, idealuri, incep sa construiasca impreuna, invata pas cu pas cum s-o faca, si la un moment dat reusesc sa schimbe lucrurile “in esenta” lor.

A doua, imediată, cerută de situatia nefericita din Bucuresti, în vederea frânării unor proiecte care nu vin in intampinarea dorintelor si nevoilor cetatenilor, care nu reprezinta prioritati pentru cetateni, desi se construiesc in spatiul lor de viata, si de cele mai multe ori cu banii lor.