Adevărul
9 iunie 2001

Concluzia unei dezbateri organizate de Alianţa Civică

ÎN ROMÂNIA, DREPTATEA UMBLĂ ŞI ASTĂZI CU CAPUL SPART

Deschizând dezbaterea „Proprietatea imobiliară şi Justiţia în România de azi”, Şerban Rădulescu – Zoner, preşedintele Alianţei Civice, constata că nici actualul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, nici fostul titular al portofuliului, Valeriu Stoica, nici secundul acestuia, Falvius Băiaş, n-au avut bunăvoinţa să dea ochii cu foştii proprietari de case naţionalizate adunaţi la sediul A.C.. Ce-i drept, doamna Stănoiu şi-a trimis reprezentant, pe secretarul general al ministerului, Balaş Petru, care într-o confruntare inegală cu vreo câteva zeci de membri ai Asociaţiei proprietarilor deposedaţi abuziv de stat, s-a descurcat mai mult decât onorabil. El şi-a umplut mai multe pagini cu observaţiile şi propunerile auditoriului, pe care a promis să le pună pe masa ministrului Justiţiei, şi a răspuns convingător la acele întrebări asupra cărora statutul său de înalt funcţionar public îi dădea îngăduinţa să se pronunţe, iată, deci, câteva din cele ce s-au putut auzi, marţi, la Alianţa Civică, într-o dezbatere de 3 ore şi jumătate.

La Ministerul Justitţiei s-a constituit o comisie pentru verificarea sentinţelor de retrocedare a caselor naţionalizate. Naşterea ei a fost determinată de numărul mare de memorii şi petiţii cu care a fost literalmente bombardat ministerul. Comisia ş-a început activitatea la 29 martie 2001. De atunci, au fost formulate 130 de sesizări; urmare acestora, au fost primte de la instanţele de judecată pentru verificare 73 de dosare, iar 38 sunt în curs de a sosi, s-au solicitat relaţii de instanţele de judecată în 15 cauze, de la Parchete – în 12, au fost făcute verificări în arhivele naţionale în 3 dosare; s-au întocmit 18 note de informare pentru ministerul Justiţiei; au fost făcute deja 3 propuneri de promovare a recursului în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile; au fost trimise spre cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie 11 dosare ce vizează activitatea unor magistraţi, altele – activitatea unor părţi implicate în dosar, altele – activitatea unor părţi implicate în dosar, altele – a unor terţi asupra cărora planează suspiciunea că au comis infracţiuni în legătură cu cauzele respective, adică fals, uz de fals, înşelăciune etc. În alte 8 dosare a fost sesizată Inspecţia Generală, compartiment în cadrul ministerului, subordonat numai titularului acestuia (Petru Balaş). Practica judiciară nu este unitară în ceea ce priveşte interpretarea prevederilor legilor, ceea ce duce la soluţii judecătoreşti diferite în speţe similare (aceleaşi). În procesele privitoare la retrocedarea imobilelor naţionalizate nu sunt citaţi chiriaşii şi aceştia află despre ele abia după derularea tuturor etapelor procedurale. Deci, când nu mai e nimic de făcut. Faptul că nu sunt citaţi chiriaşii este rezultatul interpretării legii. Şi aceasta este corect interpretată, căci procesul se poartă între stat şi cei ce revendică imobilul (acelaşi). Legea 112/1995 prevedea restituirea în natură a caselor naţionalizate numai dacă propreitarul trăia în propria sa locuinţă sau dacă aceasta era liberă. În această situaţie se aflau maximum 2 la sută din proprietăţi. Se poate spune, deci, că restituirile de acest gen au fost practic inexistente. La mai puţin de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, statul a început să vândă casele naţionalizate. Peste o suta de mii de locuinţe au fost cumpărate de chiriaşi, în timp ce numai 3.600 de case au fost câştigate de proprietari. O casă câştigată de proprietar prin sentinţă definitivă a fost, în pofida acestui fapt, înscrisă în lista imobilelor de protocol de stat. Majoritatea proprietarilor care şi-au recâştigat casele nu sunt în posesia lor. „Recomandăm membrilor Asociaţiei noastre să nu se mai lupte să câştige procesele şi să-şi cheltuiască ultimii bani pentru a susţine aceste procese, ci să piardă cât mai repede aceste procese şi să ajungă la Strasbourg, pentru că aici, în ţară, ştim sigur că nu vom câştiga niciodată proprietăţile noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a cerut României să-şi pregătească apărarea în 55 de cazuri de sesizări privind nerestituirea fostelor proprietăţi. Este deja rezolvat cazul Brumărescu în care România a fost somată fie să restituie imobilul, fie să plătească despăgubiri de aproape 200.000 de dolari petentului. „Îşi permite statul român să plătească proprietarilor aceste sume în loc să dea înapoi proprietarilor casele acolo unde ele exista?” (Maria Teodoru, preşedinte al APDAS). Un proces pentru recâştigarea propriei locuinţe durează în medie aproape 4 ani (avocat Aurelia Popescu). La Cluj-Napoca a început strângerea celor 250.000 de semnături pentru modificarea Legii 10/2001 (preşedintele filialei APDAS, Steriu). O mare parte a caselor naţionalizate au fost ocupate după decembrie 1989 (preşedintele filialei APDAS Timişoara, Stănescu).

Silviu Achim