Scrisoare deschisă adresată președintelui României, Ion Iliescu
Toleranța este o calitate a democrației, dar nu și toleranța față de dușmanii democrației
Domnule Presedinte,
Am luat la cunostinta cu surprindere si ingrijorare faptul ca ati fi dispus sa aprobati gratierea lui Miron Cozma, condamnat in 1999 la 18 ani inchisoare din care nu a efectuat pina acum decit 4. Fireste, nu contestam dreptul dvs. constitutional de a gratia, dar am dori sa va expunem citeva motive pentru care credem ca o decizie favorabila in acest caz ar fi nu numai inoportuna, dar chiar primejdioasa pentru Rominia.
a) Miron Cozma a fost condamnat pentru conducerea mineriadei din 1991, in urma careia a fost rasturnat prin violenta un guvern ales democratic. In 1999 el a repetat aceasta actiune, incercind sa rastoarne cu forta un alt guvern democratic ales si, cum stiti, procesul pentru aceasta mineriada este in curs. In 1990, el a contribuit esential la tentativa de a anihila prin violenta primele nuclee de opozitie democratica (partide politice, organizatii ale societatii civile, presa etc.) de dupa caderea regimului comunist. Daca mai adaugam legaturile sale cu PRM, obtinem portretul unui lider agresiv, extremist si dispus sa recurga oricind la violenta pentru a rasturna institutiile constitutionale si democratice. Dvs., in calitate de garant al Constitutiei, ar trebui sa priviti cu mare ingrijorare eliberarea precipitata a lui Miron Cozma, chiar cu un an inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale. Credeti ca va contribui acest asa-zis act de clementa la increderea in institutiile democratice? Va trimite el cel mai bun semnal ca statul de drept este consolidat in Rominia? Nu va crea, dimpotriva, un precedent, sugerind ca rebeliunile antistatale isi gasesc intotdeauna protectori printre politicienii romani si ca pedepsele pentru ele ramin usoare? Toleranta este o calitate a democratiei, dar nu si toleranta fata de dusmanii democratiei!
b) Am aflat ca, in cererea sa de gratiere adresata dvs., Miron Cozma nu si-a recunoscut vinovatia. Dimpotriva, el continua sa adreseze cereri Procurorului General al Rominiei pentru formularea unui recurs in anulare, ceea ce arata ca el se socoteste condamnat pe nedrept. Or, gratierea este un act de clementa un gest de iertare in care intervin considerente umanitare. Dar iertarea nu are nici un sens daca vinovatul nu se recunoaste vinovat. Speram, deci, ca dvs. nu veti ierta un om care, dupa ce de trei ori intr-un deceniu a adus Romania la limita haosului social si a razboiului civil, continua in mod sfidator sa se considere inocent.
c) Dvs. v-ati exprimat opinia ca Miron Cozma a fost pedepsit prea sever, cu atit mai mult cu cit el nu ar fi fost singurul vinovat in acele evenimente. Suntem de acord ca el nu a fost singurul vinovat si ca a avut in mineriadele din 1990, 1991 si 1999 numeroase complicitati. Dar rolul sau de lider absolut al minerilor nu a fost contestat de nimeni, iar vinovatia sa a fost stabilita de justitie, pina acum intr-un singur caz. Raspunderea personala dovedita nu scade atunci cind exista si alti responsabili. Vinovatia, chiar daca se distribuie intre copartasi, nu se imparte evaporindu-se. Ar fi poate de datoria dvs. nu sa-l iertati pe Cozma, ci sa ajutati, folosind instrumentele constitutionale de care dispuneti, la depistarea altor responsabilitati. Nu se face justitie eliberind un mare vinovat, pentru ca sunt liberi complicii sai, ci numai pedepsindu-i si pe acestia. Romania, care va fi curind primita oficial in NATO si, speram, va fi invitata in UE in 2007, trebuie sa inchida definitiv sumbrul capitol al mineriadelor. Dar acest deziderat este cu putinta numai prin aplicarea stricta a justitiei si a principiilor democratice si ale statului de drept. Nu credem ca gratierea lui Miron Cozma in acest moment ce ar aparea mai curind ca o sustragere de la actul de justitie decit ca o infaptuire a sa va promova o cauza nationala careia ii suntem devotati cu totii, indiferent de optiunile noastre politice.
Cu stima,
Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica si Fundatia Gheorghe Ursu.