România Liberã
8 octombrie 2001
DIALOGURILE ALIANTEI CIVICE LA CLUJ
Simbata au avut loc la Cluj Dialogurile Aliantei
Civicepe tema "Societatea civila in sprijinul integrarii in strusturile
euro-atlantice". La manifestare au participat ca moderatori lideri
nationali ai Aliantei Civice, respectiv presedintele Serban Radulescu-Zoner,
vicepresedinta Ioana Voicu-Arnautoiu, Doina Cornea, membra a Senatului Aliantei
Civice, precum si conducatorii filialei locale. A fost o intilnire interesanta,
in cadrul careia s-a reliefat ideea ca antionalismul extremist poate duce la
terorism si este daunator atit imaginii Romaniei, cit, mai ales, spiritului de
toleranta si convietuire pasnica a populatiei majoritare cu minoritatile, in
speta in Transilvania, cu cea maghiara. Atat Serban radulescu-Zoner cit si
Doina Cornea au subliniat pericolele ce pindesc societatea romaneasca,
manifestarile nationaliste fiind folosite pentru deturnarea atentiei
cetatenilor de la adevaratele probleme economice si sociale grave cu care se
confrunta acum populatia. Presedintele Aliantei Civice a aratat ca mitul si
cultul lui Antonescu nu au alt rol decit sa loveasca in altcineva, fiind uitati
voit generalii eroi, ca de pilda generalul Macici, care au eliberat
Transilvania, dar au murit in inchisorile comuniste. Tot domnia sa a indemnat
auditoriul sa se intrebe de ce unii cetateni romani din Transilvania prefera
sa-si faca cumparaturile in Ungaria. El a sugerat ca ar trebui sa se reflecteze
la starea economica de azi a Romaniei. Doina Cornea a declarat ca, in opinia
sas, nu se pot compara maghiarii de azi cu cei din timpul Diktatului de la
Viena, tributari horthysmului, subliniind si faptul ca unii lideri maghiari,
chiar daca si-au radicalizat discursul si atitudinea, niciodata nu au incalcat
legile tarii. Ioana Voicu-Arnautoiu a aratat ca astfel de manifestari au rolul
de a masca si a trimite in uitare cei 50 de ani de atrocitati comuniste si
crimele din inchisori, unde a pierit elita Pomaniei interbelice. Adica cei care
au faurit Romania mare ca stat.
Virgil Lazar