Mizeria societăţii civile
Andrei Cornea

 

Articol apărut în revista „22”, nr. 667, 17-23 decembrie 2002, coperta

 

Ma tot gandesc in ultimul timp ca ar trebui sa construim (din fonduri PHARE sau SAPARD, bineinteles) un fel de groapa ecologica pentru cuvintele depreciate (GEPCD), adica acele cuvinte de care nu mai avem nevoie, care incurca progresul social si reforma si care, vorba cuiva, "suna ca dracu’".

De pilda, am putea transporta la GEPCD, degajand fondul funciar al vocabularului de baza, cuvinte precum "algoritm", "coalitie", "15.000 de specialisti", ba chiar "opozitie democratica". Nici lui "revolutie" nu i-ar strica debarcarea la groapa, de vreme ce oricum eufemismul "evenimente" e suficient pentru a descrie ce a fost si ce n-a fost acum 13 ani. Bineinteles ca nici curiozitati lexicale precum "independenta justitiei", "lupta anticoruptie" sau "stat de drept" nu cred ca ar mai trebui sa mai incurce mult magistrala romaneasca de acces la miezul dulce al Europei.

Dar exista o sintagma a carei prezenta la GEPCD mi se pare cu adevarat in ultimii ani tot mai necesara: este vorba despre "societatea civila", caci ce sens autentic mai au vocabulele acestea, pe care la inceputul anilor ‘90 le rosteam cu atata placere, cu gura atat de plina si chiar cu oarecare eficacitate? Fiindca, in fond, mai avem astazi societate civila? Sau formula a ajuns o fantoma lexicala care poate speria numai adolescentele timide?

Pe hartie, da, "societate civila" are foarte multa substanta. Exista mii de ONG-uri cu scopuri mediu nobile si foarte nobile si procurand bani din fonduri putin, mediu si foarte oculte. Dar cate dintre ele au prestat zilele trecute, cand d-l Dan Erceanu, directorul Bibliotecii Nationale, a fost dus in catuse de catre politie la Parchet, care, pasamite constatand greseala, l-a eliberat, "schimband incadrarea" abuziva a Politiei? Asta dupa ce in urma cu un an, d-l Ciuvica, fostul consilier al fostului presedinte, patise inca mai rau. Cate dintre aceste ONG-uri, crema societatii civile, au bombardat cu scrisori si e-mail-uri principalele institutii ale statului, cat si reprezentanta Uniunii Europene la Bucuresti, protestand impotriva abuzurilor unei politii (recent devenite civila) care, incapabila sa te protejeze de spargatorii de apartamente si de hotii de buzunare din autobuze, isi face nestingherita damblaua saltand artisti si intelectuali? Unde sunt APADOR-CH, Pro Democratia etc., atat de vehemente acum cateva luni sa apere libertatea presei pentru postul profascist si antisemit OTV? Dar Alianta Civica - ea pe unde doarme?

In fapt, Dan Erceanu a fost aparat de cativa jurnalisti - C.T. Popescu, Cornel Nistorescu, O. Paler -, precum si de Gabriel Liiceanu la un post de televiziune. Cam la atat s-a redus si "societatea civila", si crema ei. La groapa, deci!

Sau unde sunt miile, zecile de mii de proteste impotriva felului abuziv in care puterea blocheaza - prin tertipuri organizatorice - functionarea CNSAS-ului? Cati oameni picheteaza sediile Guvenului sau CNSAS-ului cerand punerea in aplicare a legii? Unde sunt zecile, sutele de ONG-uri de pe tot cuprinsul patriei noastre libere care sa solicite SRI-ului sa predea neintarziat dosarele de Securitate si sa permita publicarea numelor fostilor ofiteri care au facut "politie politica"? (Alta sintagma de dus la groapa ecologica pana la week-end!) Unde sunt listele doldora de semnaturile celor mai grei intelectuali ai tarii care, adresandu-se solemn organismelor Uniunii Europene, sa ceara ca, acum, intre Praga si Copenhaga, Romania sa fie monitorizata sever si in privinta felului in care trateaza problema securistilor care i-au spionat, i-au urmarit, i-au chinuit, i-au santajat si care au falsificat vietile nu nemtilor, nici danezilor, ci chiar pe ale lor insile? Isi inchipuie cineva ca, daca noi nu ne vom agita si nu vom protesta din rasputeri, tocmai nemtii, danezii etc. se vor insarcina cu dereticatul la noi?

Sau unde sunt "reprezentantii societatii civile" care mai cred ca o clarificare neintarziata a "cazului Ristea Priboi" este vitala pentru progresul democratiei romanesti? As vrea sa-i vad, sa-i numar - sau, vorba poetului, "as vrea sa pipai si sa urlu - este"!

Dar unde ne sunt academicienii, universitarii si cercetatorii care sa se inghesuie la semnat, denuntand plagiatele din Tratatul de istorie al Academiei? Sau care sa ameninte ca vor boicota sedintele Academiei, pana cand aceasta afacere care dezonoreaza Academia Româna nu va fi solutionata conform principiilor justitiei si ale eticii cercetarii stiintifice? Sau, pesemne, si domnii academicieni asteapta ca UE si NATO sa vina cu etica si sa-l certe parinteste pe Eugen Simion?

Si pentru toate aceste motive - si inca atatea altele - as vrea sa aflu cati mai sunt dispusi, nu sa moara, Doamne fereste, nu sa sufere, nu sa intre in puscarii sau in lagare, ci atata doar: sa iasa iarasi in strada? Unde mai sunt manifestatiile din anii ‘90-’92 care scoteau in piata mii, zeci de mii de oameni ce nu cereau salarii mai mari sau restituirea banilor de la FNI, ci democratie? Iata, acum cateva zile, studentii de la Timisoara au facut o manifestatie care a reunit cateva mii de persoane, cerand marirea burselor.

Foarte bine - bursele sunt mici. Dar cand vom vedea iarasi studenti si tineret demonstrand nu pentru burse, ci pentru un principiu? Ridicol ce spun, nu-i asa? Acum tineretul e "pragmatic": vrea bani, job-uri, distractie ieftina, vrea "dincolo"; orice vrea, numai, cu "principiile", a se slabi!

Unde mai sunt cei 10.000, ba chiar 8.000, chiar 5.000, fie si cei 3.000 de oameni atat de lipsiti de "pragmatism", care sa demonstreze cateva ore in mijlocul Bucurestilor numai pentru "principii", adica pentru respectarea legilor romanesti (precum Legea deconspirarii Securitatii ca politie politica) si a angajamentelor internationale asumate de Romania?

Asadar, sa nu iasa in strada numai si numai pentru ca liderii de sindicate - alti "mari pragmatici" - decid ca trebuie sa se iasa si fiindca ei fixeaza scopul demonstratiei dupa ce si-au negociat emolumentele cuvenite. (De la ultima demonstratie de acest gen, din 1999, cand minerii se apropiau de Bucuresti, au trecut trei ani.)

Am fost primiti in NATO si in 2007 vom fi probabil admisi in UE. Si atunci - ne-am putea intreba -, de ce ne mai trebuie atata "societate civila"? Sa fim mai bine si noi "pragmatici", asa cum sunt si guvernul, si premierul, si presedintele, si justitia, si politia, sindicatele si tineretul patriei dragi! In rest, sa ne uitam la televizor cum isi fac "astia" opozitie lor insile, cum Adrian Nastase tine teleconferinte, cum castiga guvernul batalie dupa batalie in lupta anticoruptie, cum se dau premii si decoratii celor care au bine meritat de la patrie si cum Ion Iliescu, parinteste, se impaca cu toti si toate si isi mestereste locul in istorie.

Iar intre timp, inainte sa se traga obloanele peste tara cu ocazia sarbatorilor, propun insistent forurilor de resort sa incarce "societatea civila" in autoutilitare si s-o transporte de urgenta la groapa ecologica pentru epurarea si eficientizarea vocabularului. Insa acolo nu-i nevoie s-o puna sub paza, ca sa se plateasca din taxele locale bodiguarzi, sarma, lanturi (toate lingvistice, desigur), nici nu-i cazul sa-l rugam pe d-l Pruteanu sa ne confectioneze o lege pentru reciclarea lexicala. Lasati cu incredere "societatea civila" sa stea acolo, la groapa: n-o sa zboare!