CODUL DE DEONTOLOGIE POLITICĂ

Opinia publică, presa în particular, ultimele alegeri locale unde s-au prezentat circa 20 % din alegători arată o crescută neîncredere a cetăţeanului în viaţa politică. Acest nou fapt, manifestat mai ales după alegerile generale din septembrie - octombrie 1992, afectează viaţa noastră în totalitate. Nu poate exista o reală democraţie fără voinţa cetăţeanului de a-şi alege reprezentanţii care să-i apere interesele. Nu poţi crea o putere politică responsabilă dacă celor care trădează aşteptările alegătorilor nu li se retrage sprijinul politic sau nu li se aplică, atunci când este cazul, sancţiunile justiţiei.

Plecând de la necesitatea absolută de a da o nouă credibilitate vieţii politice, ALIANŢA CIVICĂ propune cetăţenilor şi forţelor politice un Cod de deontologie politică.

Aducând în dezbaterea publică următoarele principii, care depăşesc elementara cerinţă de respectare a democraţiei, Alianţa nu-şi arogă o prioritate morală. Ea nu face decât să amintească existenţa unor reguli elementare care leagă între ei membrii societăţii şi care trebuie respectate pentru ca mecanismele politice să poată funcţiona. Un astfel de cod se referă la contractul implicit dintre membrii unui partid care acceptă să militeze împreună în numele aceluiaşi proiect politic; între formaţiuni care au stabilit între ele un protocol de colaborare; şi, cel mai important, contractul dintre cetăţeni şi candidatul ales prin votul lor, care are datoria să-şi respecte promisiunile.

Anii pe care îi trăim vor determina nu numai viaţa noastră, ci şi viaţa generaţiilor viitoare. Evoluţia ţării depinde de oamenii care, în aceste momente de schimbare, conduc în numele cetăţenilor şi al intereselor naţionale. Noi toţi suntem responsabili pentru reuşita, sau eşecul nostru, de a crea o elită politică aflată la înălţimea momentului istoric prin care trecem.

În acest sens, înţelegem ca fiind principii generale următoarele:

1. Constituie o responsabilitate faţă de cetăţeni susţinerea de către formaţiunile politice a respectului statutelor şi a ierarhiei interne.

În acest sens, este de dorit găsirea unor explicaţii limpezi şi convingătoare pentru polemicile interne, inerente unei formaţiuni vii, ori schimbările de programe şi strategii, de asemenea fireşti unei organizaţii care se adaptează. Dar lămuririle asupra acestor evoluţii sunt indispensabile păstrării legăturii dintre formaţiuni şi cetăţean, costituind o datorie de fair play faţă de alegător.

2. Este necesară asigurarea unei informaţii prompte, cuprinzătoare privind candidaţii pe care formaţiunile politice le propun alegătorilor.

Propunerea de candidaturi constituie una dintre prerogativele esenţiale ale unei formaţiuni politice. Dar nu este de acceptat solicitarea votului pentru candidaţi care nu spun nimic alegătorilor, ori refuzul de a da informaţii privind competenţa, caracterul, cariera politică ori alte motivaţii care să-i permită alegătorului să opteze în cunoştinţă de cauză.

3. Se cere deschiderea unor anchete interne în situaţia în care asupra unor membri cu funcţii de răspundere ai formaţiunilor politice planează suspiciunea de a fi implicaţi, prin responsabilităţile lor, în acţiuni de încălcare a drepturilor omului, de abuz sau de corupţie.

Este de aşteptat luarea de poziţie publică şi promptă, faţă de rezultatele anchetei şi retragerea suportului politic atunci când suspiciunile se confirmă.

Considerăm că promovarea acestor principii va duce la un nou raport între populaţie şi formaţiunile politice, indispensabil pentru a da o şansă democraţiei în România.

Bucureşti, 13 octombrie 1993