Propuneri de amendamente ale Alianţei Civice

adresate senatorilor şi deputaţilor membri ai
Comisiei speciale de revizuire a Constituţiei

Nr. Crt.	Articol din Constituţie	Text propus de Guvern, respectiv P.S.D.	Propunerea Alianţei Civice de amendament	Motivare
1.	art. 69, alin. 2	Variante: (1) Nici un membru al uneia din camere nu poate fi urmărit în justiţie, nici arestat pe durata sesiunii acesteia decât cu aprobarea Camerei din care face parte, cu excepţia cazului de flagrant delict (2) Arestarea sau urmărirea în justiţie al unui membru al uneia din Camere este suspendată pe durata sesiunii, dacă suspendarea este cerută de Cameră.	Eliminarea oricăreia din cele două variante.	Prin introducerea acestei prevederi în oricare din cele două variante se blochează urmărirea în justiţie a parlamentarilor, chiar şi în stare de libertate a acestora, odată ce vacanţele parlamentare coincid cu cele ale justiţiei
2.	art. 72, alin. 3	La art. 72, prevederile alin. 3, lit. i – n şi p se abrogă.	Eliminarea textului propus şi păstrarea celui existent în Constituţia actuală.	Prin propunerea de eliminare sunt excluse domenii importante reglementate în prezent de legi organice, precum regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială, organizarea generală a învăţământului şi altele. Prin eliminările propuse se urmăreşte modificarea în viitor a legilor, în prezent considerate organice, printr-o majoritate parlamentară simplă, implicit excluderea totală a opoziţiei din procesul legislativ.
3.	art. 74, alin. 5 (nou)	La cererea Guvernului, Camera se pronunţă prin vot asupra textului supus dezbaterii sau a unei părţi a acestuia, reţinând numai amendamentele propuse ori acceptate de Guvern.	Eliminare.	Textul propus urmăreşte subordonarea Parlamentului de către Guvern, ceea ce contravine principiilor unui stat de drept.
4.	art. 89, alin. 1	Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul la propunerea Guvernului şi în urma consultării preşedinţilor celor două Camere, numai după ce a încercat să medieze între partidele reprezentate în Parlament şi Guvern iar aceasta nu a reuşit.	Eliminare şi menţinerea textului actual din Constituţie.	Dizolvarea Parlamentului doar la propunerea Guvernului reprezintă o încălcare a principiului separării puterilor în stat, inclusiv a art. 58, alin. 1 din actuala Constituţie.
5.	art. 130, alin. 3 (nou)		Procurorii, numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului superior al Magistraturii, sunt inamovibili	Se impune acelaşi regim pentru procurori şi pentru judecători. Inamovibilitatea procurorilor împiedică presiuni, pe cale politică şi administrativă, în desfăşurarea urmăririi penale.
6.	art.131, alin. 2 (nou)		Orice intervenţii pe lângă procurori, pe parcursul urmăririi penale, din partea superiorilor pe linie ierarhică, este interzisă şi se pedepseşte conform legii.	Urmărirea penală trebuie să fie efectuată conform probelor deţinute sau obţinute pe parcursul acesteia şi nu potrivit „indicaţilor superioare”
7.	art. 151, alin. 3 (nou)	Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul General de pe lângă această instanţă vor fi numiţi de Senat, la propunerea Preşedintelui României, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Pe data numirii, încetează de drept mandatul Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi a Procurorului General de pe lângă această curte în funcţiune.	Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul General de pe lângă această instanţă vor fi desemnaţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi investiţi prin vot secret cu bile de către senatori şi deputaţi în şedinţă comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor.	Cele două înalte funcţii au o prea mare însemnătate în stat pentru a fi numiţi de Preşedintele României, fără o prealabilă consultare şi aleşi doar de un număr redus de parlamentari din Senat.
8.	art. 151, alin. 4 (nou)	În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie al noului Consiliu Superior al Magistraturii. Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii rămân în funcţiune până la constituirea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a noului Consiliu Superior al Magistraturii. Pe data noilor numiri încetează de drept mandate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi al actualului Consiliu Superior al Magistraturii.	În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al noului Consiliu Superior al Magistraturii. Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii rămân în funcţiune până la constituirea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a noului Consiliu Superior al Magistraturii. După care propunem: ”Membrii Curţii Supreme de Justiţie rămân în funcţiune după schimbarea denumirii acesteia în Curtea de Casaţie şi Justiţie şi devin inamovibili iar cei ai Consiliului Superior al Magistraturii până la expirarea mandatului fiecăruia”.	Asigurarea continuităţii şi garantarea independenţei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

3 iulie 2002