REFORMA CLASEI POLITICE ŞI A ADMINISTRAŢIEI

Convenţia Democratică din România se angajează în faţa alegătorilor săi să pună capăt devierii clasei politice şi transformării acesteia într-o clasă de privilegiaţi fără control, care au uitat că îşi datorează poziţiile alegătorilor lor şi că prima lor îndatorire este faţă de interesele acestora. Vom crea o clasă de legislatori şi administratori corecţi, harnici, eficienţi şi responsabili, şi toţi cei care caută căpătuiala personală în politică vor putea fi eliminaţi fie de către justiţie, la sesizarea alegătorilor, fie prin votul direct al acestora. Clasa politică şi administraţia sunt întreţinute din impozitele cetăţenilor şi datoria lor este să răspundă printr-o guvernare sau administraţie în slujba cetăţeanului. Cetăţeanul trebuie să simtă că pentru banii săi primeşte un serviciu de calitate şi că stă în puterea lui să acţioneze împotriva statului ori de câte ori acesta nu-şi face datoria faţă de el.

În vederea acestui scop, preconizăm constituirea sau iniţierea în prima sută de zile a majorităţii noastre parlamentare a următoarelor măsuri:

1. Nu vor mai exista vile şi locuri de odihnă pentru privilegiaţi. Regia

Autonomă a Protocolului de Stat va fi desfiinţată. Fostele vile de protocol ale lui Ceauşescu, moştenite de actualul regim, vor fi redate comunităţilor locale pentru a fi privatizate şi reintegrate cât mai curând circuitului turistic sau muzeal naţional. Privatizarea se va face prin restituire, acolo unde proprietarul este cunoscut şi face dovada că poate administra în interesul public obiectivul cu pricina, şi vânzare publică de acţiuni în celelalte cazuri. Obiectivele de însemnătate naţională prin valoarea lor istorică vor rămâne în patrimoniul public, fiind trecute în gestiunea Ministerului Culturii.

2. Legile în vigoare sau regulamentele Senatului şi ale Camerei Deputaţilor vor fi modificate astfel încât să se permită realizarea următoarelor obiective:

» Nici un senator sau deputat nu este mai presus de lege. Imunitatea juridică a parlamentarilor funcţionează doar pe durata sesiunii parlamentare, aşa cum era în Parlamentul de altă dată al României. La cererea comisiei juridice, imunitatea va putea fi ridicată cu o majoritate simplă de voturi. Scopul ei este de a permite parlamentarilor să fie prezenţi la lucrările Parlamentului şi nu de a le acorda vreo protecţie suplimentară faţă de lege, protecţie pe care ceilalţi cetăţeni nu o au. Imunitatea nu va fi extinsă asupra rudelor parlamentarilor.

» Nici un senator sau deputat nu va avea drepturi băneşti mai mari decât orice cetăţean al României. Salariul parlamentarilor nu poate fi mai mare decât dublul salariului mediu pe economie. Parlamentarii vor fi retribuiţi special pentru prezenţa la şedinţe şi pentru activitatea desfăşurată în comisiile permanente. Nu simplul fapt de a ocupa un scaun în Parlament, ci activitatea parlamentară reală va permite parlamentarilor să obţină venituri suplimentare. Pensia se va calcula socotind media salariului conform legii pensiilor.

» Apartamentele ocupate abuziv vor fi date înapoi. Parlamentul României va achiziţiona un bloc de locuinţe de serviciu în care vor fi cazaţi parlamentarii din provincie. Locuinţele nu vor putea fi cumpărate de către aceştia şi vor fi cedate odată cu pierderea locului în Parlament. Locuinţele de serviciu nominalizate în afacerea “Apartamentul” vor fi restituite primăriilor pentru a fi utilizate în serviciul public sau restituite proprietarilor acolo unde acestea au ajuns în proprietatea statului prin rechiziţie, confiscare sau alt procedeu abuziv.

» Fondurile parlamentare, provenite din impozitele plătite de alegători, nu vor mai fi cheltuite pe lux şi protocol. Cheltuielile excesive ale Parlamentului României pentru dezvoltare şi protocol, însemnând amenajări pentru recreaţie şi sport, automobile, personal excedentar, vor fi reduse drastic. Fondurile vor fi utilizate pentru crearea unui serviciu eficient, modern şi informatizat de documentare şi analiză în folosul comisiilor permanente ale Parlamentului şi al creării unui staff parlamentar profesionist, compatibil cu exigenţele ţărilor membre ale Uniunii Europene.

» Parlamentarii nu vor mai putea amâna legi de interes vital pentru ţară. La începutul sesiunii ordinare, Parlamentul va adopta, incluzând propunerile guvernului sau ale societăţii civile, un număr de obiective şi legi care trebuie rezolvate pe parcursul acelei sesiuni. Acest program adoptat devine obligatoriu, neîndeplinirea lui în termenul fixat ducând la sancţiuni ale şefilor de grupuri parlamentare sau ale altor factori responsabili de întârzieri.

» Parlamentarii nu vor mai putea da legi în propriul lor interes. Parlamentarii nu vor avea dreptul să facă parte din comisiile de administraţie ale unor întreprinderi de stat sau ale unor organizaţii implicate în privatizarea fondurilor de stat, ale societăţilor pe acţiuni private, ale unor bănci sau fonduri de investiţii a căror activitate poate cădea sub incidenţa puterii de legiferare a Parlamentului din care fac parte. Descoperirea unui conflict de interese în cazul unui parlamentar poate duce la sancţiuni drastice, mergând până la excluderea sa din Parlament. În acest caz, partidul căruia îi aparţine va desemna un alt membru pentru a-l înlocui pe parlamentarul eliminat.

» Transparenţa parlamentară. Parlamentul României va edita săptămânal un buletin informativ care va cuprinde legile votate, discuţiile pe tema lor, prezenţa parlamentarilor la sesiune, rezultatele votului şi poziţia exprimată de parlamentari la discuţii sau vot, dacă acesta a fost deschis.

3. Guvernul, administraţia locală, agenţiile guvernamentale centrale sau locale vor putea fi trase la răspundere de către orice cetăţean, în cazul în care nu îşi îndeplinesc sarcinile sau abuzează de autoritatea lor. Vor fi activate legal în cât mai scurt timp, cu toate modificările constituţionale şi legislative pe care le presupune aceasta, mecanismele juridice prin care simplii cetăţeni îşi pot face dreptate în faţa unei administraţii de care nu sunt mulţumiţi. Instituţia numită Avocatul Poporului va fi pusă în stare de funcţionare şi va căpăta puteri de investigare şi sesizare a justiţiei. Orice cetăţean va putea adresa plângeri acestei instanţe. Pentru chestiuni privind posibile încălcări ale Constituţiei prin decizii, norme, hotărâri ale administraţiei sau justiţiei vom propune modificarea Constituţiei, astfel încât orice cetăţean să poată sesiza direct Curtea Constituţională. În prima sută de zile va fi adoptată legea răspunderii ministeriale.

4. Vom crea o clasă de funcţionari corecţi, competenţi, eficienţi şi

amabili. În prima sută de zile a majorităţii noastre parlamentare va fi adoptat statutul funcţionarului public, care să reglementeze clar atât îndatoririle, cât şi drepturile acestei categorii sociale. Orice guvernare are nevoie de un corp al funcţionarilor administrativi. Acesta însă trebuie să fie un corp de elită, competent, eficient, bine remunerat pentru a fi la adăpost de orice tentaţii, nu o armată amorfă plătită din banii contribuabilului, incapabilă să-i rezolve problemele, supusă la tot felul de presiuni politice, cufundată într-o stare de semilegalitate şi corupţie perpetuă. Pe toate căile administrative şi legislative care ne stau la îndemână vom căuta să simplificăm procesul birocratic, reducând etapele şi reglementările birocratice, să selectăm cei mai buni şi mai eficienţi funcţionari pentru serviciul public. Vom crea sau încuraja crearea unei şcoli superioare de administraţie pentru formarea sau perfecţionarea funcţionarilor de stat, care trebuie să devină un corp de experţi şi de manageri capabili să aplice practic, în mod profesionist, obiectivele fiecărui guvern rezultat din alegeri libere, indiferent de culoarea politică.

5. Transparenţa administraţiei şi a guvernării. Guvernul şi administraţiile locale vor edita periodic buletine informative privind activitatea lor şi cărţi de telefon ale instituţiilor de stat, conţinând numele, atribuţiile şi numerele de telefon directe ale tuturor aleşilor sau funcţionarilor de stat, astfel încât orice cetăţean să ştie unde şi pe cine trebuie să sesizeze dacă are vreo nemulţumire. Prin regulament interior, toate aceste instituţii vor fi obligate să dea un răspuns în termen de maximum 30 de zile.

Bucureşti, august 1996