|
Atitudini |
|
februarie: Preşedinţia
A.C. revine, potrivit rotaţiei, lui Mihai şora. Secretar - Iulian Cornăţeanu.
ianuarie - mai: Continuă
formarea filialelor locale (printre primele constituite: Constanţa, Hunedoara,
Argeş, Bacău, Arad, Covasna, Giurgiu, Vâlcea, Timiş, Braşov, Caraş-Severin,
Cluj, Vrancea, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Vaslui, Galaţi - în total 39
filiale judeţene şi numeroase altele în oraşe şi sate). În
străinătate se formează grupuri de sprijin A.C. la New York, Los Angeles, München. martie
- iulie: Elaborarea
documentelor fundamentale ale Alianţei Civice: Declaraţia
de reconciliere naţională (martie), Carta
drepturilor şi libertăţilor
fundamentale (aprilie), Schiţa de
program economic (aprilie), Declaraţia
privind drepturile minorităţilor naţionale, lingvistice şi religioase
(iulie).
12 aprilie: Miting
cu participare de public importantă în Piaţa Palatului: Reformă
şi adevăr. Alianţa Civică îi reuneşte la tribună pe liderii din
C.N.I.D., făcând o primă repetiţie pentru formarea Convenţiei Democratice.
În continuare, A.C. participă la lucrările săptămânale ale F.D.A.T.
Preşedinte (prin rotaţie) - Ioan Mănucu.
mai: La
propunerea filialei Timiş a A.C. şi a altor membri fondatori, la Sibiu are loc
o reuniune în cadrul căreia se formează un grup de iniţiativă în vederea
creării unui organism politic al Alianţei Civice. Crearea acestui organism
politic (sau partid) era cerută de apropierea datei alegerilor locale şi
generale. A.C. era hotărâtă să împrumute acestui partid aura sa, determinând
crearea unei Opoziţii unite, alături de P.N.|.C.D., P.N.L. şi P.S.D.R.
mai - iulie: Elaborarea
statutului A.C.- o.p. (“Alianţa Civică
- organismul politic”), formaţiune
care prevedea colaborarea în continuare cu Alianţa Civică, precum şi un
vicepreşedinte comun (pentru menţinerea comunicării). Alegerea conducerii
organismului politic urma să se facă, până la următorul congres, exclusiv
din rândul membrilor A.C. (pentru a evita infiltrările). Programul
organismului politic urma să continue linia teoretică din documentele
fundamentale ale Alianţei Civice.
2 iulie: Îşi
începe apariţia Alianţa Civică,
publicaţie scrisă de cititori, cu apariţie la început cotidiană, apoi, din
vara lui 1992, săptămânală. În septembrie 1992, revista îşi va înceta
apariţia din motive financiare. Va apărea, în schimb, Agenda
Alianţei Civice.
5 - 7 iulie: Congresul
1 al Alianţei Civice. Chiar la începutul congresului, Nicolae Manolescu declară
formarea P.A.C. drept “un moment istoric”. Unii delegaţi propun
transformarea A.C. în întregime în partid. Adepţii independenţei totale a
partidului cer ca listele pentru conducerea A.C. şi P.A.C. să fie total
deosebite, astfel că înţelegerea privind un vicepreşedinte comun este încălcată.
Se menţine însă, în programul noului partid, ideea continuării liniei
teoretice a A.C.
Pentru înfiinţarea partidului au votat 81% dintre delegaţi, dar numai
18% s-au declarat dornici să intre
în partid. Ca urmare, P.A.C. a rămas deschis primirii de membri şi din afara
Alianţei Civice. O parte dintre membrii fondatori şi-au dat demisia din A.C.,
ca protest împotriva creării unui partid cu nume asemănător.
În urma votului secret, preşedinte al A.C. a fost aleasă Ana
Blandiana, iar vicepreşedinţi Emil Constantinescu, Petre Mihai Băcanu şi
Mircea Diaconu. Secretar - Valerian Stan.
La P.A.C., preşedinte a fost ales Nicolae Manolescu, secondat de Stelian
Tănase, Al. Popovici, Nicolae Constantinescu. august:
Declaraţie
comună A.C. - P.A.C., după încercarea de lovitură de stat din U.R.S.S. Se
cere autorităţilor româneşti desovietizarea şi decomunizarea structurilor
ţării.
în
cursul toamnei: Conducerea
executivă a P.A.C. parcurge filialele din provincie ale Alianţei Civice şi încearcă
prin presiuni să-i oblige pe membrii acestora să se înscrie în partid. În
multe locuri, preiau sediile şi fondurile, transmiţând comitetelor A.C. că
această organizaţie nu mai are rost şi că totul trebuie să treacă la
partid. Mulţi cedează şi astfel o serie de filiale se destramă.
La fel se întâmplă la grupurile de sprijin din străinătate, pe care
P.A.C. vrea să le preia, fără succes. La New York grupul de sprijin A.C.,
compus din câteva sute de membri, se autodizolvă pentru că P.A.C. a încercat
să impună “şi din partea A.C.” un purtător de cuvânt nedorit. octombrie:
În
guvernul rezultat după cea de a patra mineriadă (prim-ministru - Th.
Stolojan), P.N.L. participă cu mai mulţi miniştri şi secretari de stat,
devenind astfel un partid aflat şi în opoziţie, şi la putere. Miting
pentru înţelegerea interetnică, organizat la Sfântu Gheorghe, cu o numeroasă
participare
decembrie: A.C.
participă la crearea Convenţiei Democratice din România, rezultată din
unirea partidelor din C.N.I.D. şi a formaţiunilor civice din F.D.A.T.
Obiectivele noii coaliţii sunt unitatea Opoziţiei şi candidatura pe liste
electorale comune.
Campanie
activă pentru înfiinţarea postului de televiziune independent SOTI, în baza
cererilor din Piaţa Universităţii (ulterior SOTI va sucomba).
Luare
de poziţie împotriva refuzului autorităţilor de a permite intrarea în ţară
a M.S. Regele Mihai I, cu ocazia Sărbătorilor. |