|
Atitudini |
ianuarie
- februarie: Campanie
intensă pentru sprijinirea candidaţilor C.D.R. la alegerile locale:
prezentarea în public a candidaţilor, afişaj, documente electorale,
mediatizarea în presă. Alegerile vor fi câştigate de C.D.R. în marile oraşe
şi de F.S.N. în mediul rural şi în oraşele mici.
P.A.C.
anunţă, unilateral, pe Nicolae Manolescu drept candidat unic al C.D.R. pentru
alegerile prezidenţiale.
martie: Tulburare
în sânul C.D.R., prilejuită de părăsirea coaliţiei de către P.N.L., care
ulterior va lupta în parlament împotriva forţelor partenere din C.D.R., atât
în stabilirea legii electorale, cât şi în optarea pentru simultaneitatea
alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. (Mai târziu, în vară, P.N.L. va
propune pentru candidatura la preşedinţia României pe Regele Mihai).
În continuare, viaţa politică este minată de discuţii sterile, în
legătură cu alegerile ce urmau să aibă loc în august şi au fost în cele
din urmă stabilite pentru octombrie, prin amânări determinate de noua formaţiune
F.D.S.N. (mai târziu P.D.S.R.). După defecţiunea P.N.L., şi Convenţia
Democratică bate pasul pe loc. Partidul Alianţei Civice cere ca formaţiunile
civice (A.C. şi A.F.D.P.R.) să nu aibă drept de participare la decizii, ca
preşedinţia C.D.R. - deţinută de Corneliu Coposu - să fie ocupată prin
rotaţie de toate partidele, iar participarea la alegeri să poată fi făcută
şi pe liste separate (aceste propuneri vor fi reluate periodic: în cursul
anilor 1994 - 1995, când P.A.C. şi P.L.93 vor părăsi Convenţia din cauza
neacceptării celor propuse, şi în 1999, când partidele amintite vor reveni
în Convenţie prin absorbirea lor de către P.N.L).
Admiterea
în C.D.R. a două formaţiuni liberale: P.N.L. - Cerveni (mai târziu
P.N.L.C.D.) şi P.N.L.A.T. (mai târziu P.L. 93), care vor compensa la alegeri,
sub denumirea de Alianţa Liberală, lipsa componentei liberale din C.D.R. (La
admiterea P.N.L.A.T., s-a cerut ca formaţiunea să nu fie reprezentată la vârf
de Dinu Patriciu, dar, odată admis, partidul nu a respectat această condiţie).
Preşedinţia noii alianţe liberale va fi asigurată de Vintilă Brătianu, întors
din Franţa după un lung exil.
26 aprilie: AC
organizează un miting - concert în Piaţa Palatului, salutând sosirea Regelui
Mihai I. în
cursul primăverii: În
cadrul programului de educaţie
civică, de lungă durată, începe
seria: Dialogurile Alianţei Civice.
Primele Dialoguri au avut drept teme:
“De ce pleacă tinerii din România?”
şi “Vocaţia civică - vocaţia credinţei”,
iar seria a continuat - în capitală, în judeţe, în localităţi mari şi
mici - până în prezent, în ciuda impedimentelor financiare.
23
mai: La Cluj-Napoca, într-un Dialog
al Alianţei Civice ţinut în Sala
Mare a Casei Universitarilor, Ana Blandiana anunţă susţinerea de către A.C.
a candidaturii la alegerile prezidenţiale
a profesorului Emil Constantinescu, vicepreşedinte al A.C., rector al
Universităţii Bucureşti şi “rector al rectorilor” din România, propus
şi de Solidaritatea Universitară.
Reacţie vehementă a P.A.C., care susţine că Alianţa
Civică nu are dreptul să propună un candidat şi că ar fi obligată să
susţină candidatul P.A.C.
P.A.C. cere printr-o circulară filialelor A.C. (!) să nu-l susţină pe
Emil Constantinescu, eludând faptul că A.C. este o organizaţie independentă
şi că P.A.C. i-a refuzat, din clipa creării sale, orice legătură
organizatorică.
25 - 26 mai: Prima
vizită în România, la invitaţia Alianţei Civice şi a Institutului Goethe,
a pastorului Joachim Gauck, creatorul Oficiului
pentru studierea documentelor Stas”. Pastorul Gauck va avea întâlniri cu
conducerea Alianţei, cu publicul şi cu presa (conferinţa “Cum se lucrează
cu dosarele trecutului).
mai - iunie: Luni
de tensiune maximă, în care campania împotriva Alianţei Civice şi a susţinătorilor
săi cuprinde toată gama de acţiuni furibunde, de la scrisori cu blesteme la
declaraţii de ameninţare şi editoriale dure, atât în presa puterii, cât şi
în cea independentă (într-un articol dintr-o revistă intelectuală, Ana
Blandiana era învinuită de crimă politică). În C.D.R., după dezbateri
prelungite, s-a căzut de acord asupra unui sistem de scrutin intern. 27
iunie: Un
colegiu compus din 67 de electori (câte cinci din formaţiunile membre ale
Comitetului Executiv şi câte două din celelalte) alege după 4 tururi de
scrutin pe Emil Constantinescu drept candidat unic al C.D.R. pentru alegerile
prezidenţiale (ceilalţi candidaţi au fost, în ordinea descrescătoare a
voturilor, Ion Raţiu, Nicolae Manolescu, Sergiu Cunescu şi Nicu Stăncescu).
august: Miting
la Cluj, la care au participat români şi maghiari, împotriva unei intense
propagande naţional - extremiste; iulie
- octombrie: Luptă
pe mai multe planuri în C.D.R. Alianţa Civică, care nu are candidaţi
proprii, cere partidelor să solicite propriilor candidaţi o ofertă politică
şi profesională, un curriculum vitae
amănunţit, o declaraţie că nu au fost informatori ai Securităţii şi o
demisie în alb. Propunerea este acceptată cu mare dificultate, dar nu va fi
aplicată în practică. A.C. cere de asemenea ca toţi candidaţii să treacă
prin faţa unui colegiu elector. Propunerea se aplică formal, în ultima săptămână,
încât nu se ajunge la efectul
scontat.
Intensă
campanie electorală desfăşurată de Alianţa Civică pentru susţinerea lui
Emil Constantinescu în alegerile prezidenţiale şi a candidaţilor C.D.R. în
alegerile parlamentare: strângere de semnături, materiale, imprimări şi filmări
pentru emisiunile de televiziune şi radio, compunerea de afişe şi lipirea
lor, întâlniri cu cetăţenii, mari mitinguri în oraşele importante: Cluj,
Sibiu, Baia Mare, Suceava, Iaşi, Bucureşti, Constanţa, Braşov, Oradea, Timişoara,
Galaţi, Craiova, Piteşti (uneori, A.C. este mai activă decât partidele, unde
rivalităţile fac ca doar “locul doi” de pe listă să lupte (“locul 1”
fiind sigur de promovare, iar “locul 3” - sigur de nepromovare!).
septembrie: Expoziţie
despre Rezistenţă şi victimele comunismului, organizată de Alianţa Civică
în “casa arsă” a fostei Direcţii a 5-a a Securităţii; la
deschidere vorbesc Corneliu Coposu, Elisabeta Rizea şi Ana Blandiana. 27
septembrie - 3 octombrie: În
alegerile parlamentare, C.D.R. iese pe locul II (după P.D.S.R.). Emil
Constantinescu, tot pe locul II, după Ion Iliescu, intră în al doilea tur de
scrutin, pe care îl pierde cu 39,8%. octombrie
- noiembrie: Perioadă
de conflicte puternice în C.D.R., unde P.A.C. acuză felul cum s-a făcut
campania electorală şi cere imperativ lui Corneliu Coposu să cedeze altcuiva
locul la preşedinţia C.D.R. Corneliu Coposu demisionează, propunându-l pe
Emil Constantinescu, iar P.A.C. şi P.L. 93 îi cer acestuia din urmă, în
schimbul acordului, să demisioneze din toate structurile A.C. (unde era vicepreşedinte),
pentru a-şi “păstra neutralitatea”.
Alianţa Civică declară că prima zi de după alegeri trebuie să fie
şi prima zi a viitoarei campanii electorale, reluând cu o şi mai mare
intensitate “Dialogurile Alianţei Civice”.
19 - 20 decembrie: Congresul
2 al Alianţei Civice, ţinut la Bucureşti. Propunere
ca P.A.C. să îşi schimbe numele şi să îi sancţioneze pe cei vinovaţi de
ruptura cu A.C. P.A.C.
este chemat la dialog, dar în ziua fixată (11 ianuarie 1993) se vor
prezenta doar membri de rangul doi din conducere.
La Congres se anunţă pentru prima dată că Ilie Ilaşcu a fost arestat
în vară la Tiraspol şi se face un apel pentru eliberarea sa.
De asemenea, Congresul cere adevărul despre revoluţie, într-un Apel
pentru Adevăr ce va fi trimis autorităţilor şi presei.
Pe un ger de -11°C
rulează în premieră, în Piaţa Universităţii, filmul Videogramele
unei revoluţii de Andrei Ujică şi Farouk Kadoumi, cuprinzând filmări
inedite din revoluţia română.
Preşedinte al Alianţei Civice este ales Gabriel Andreescu, vicepreşedinţi
Petre Mihai Băcanu, Gheorghe Ceauşescu, N. Prelipceanu, Valerian Stan şi
Laurenţiu Ulici. |