|
Atitudini |
|
21
- 23 ianuarie: Dialogurile
Alianţei Civice
continuă la Vaslui şi Bârlad, în săli debordând de participanţi, care-şi
exprimă speranţa în Alianţa Civică şi în Convenţia Democratică. Cu
acestă ocazie, la Bârlad are loc şi colocviul:
Cunoaşterea adevărurilor istoriei - o
condiţie a regenerării societăţii. Printre
participanţii de la Vaslui, numeroşi ţărani care se plâng de tratamentul
autorităţilor.
2 februarie: Masă
rotundă organizată de Alianţa Civică privind legea, mult amânată, a societăţilor
de radio şi televiziune. 27
februarie: Alianţa
Civică organizează, în colaborare cu LADO, trimiterea a 66 de observatori la
alegerile din Republica Moldova. martie:
Dialogurile
AC sunt în plină desfăşurare, cel mai impresionant fiind cel de la Căldăraru,
judeţul Argeş, unde o sală de ţărani nemulţumiţi de un “moşier roşu”
se adresează cu plângeri reprezentanţilor Alianţei Civice. 8
martie: Analiza
critică a campaniei electorale şi a alegerilor din 1992, urmată de propuneri
pentru alcătuirea unei legi electorale adecvate.
13 martie: Demersuri
pentru obţinerea unui sediu (din noiembrie 1990, Alianţa Civică a funcţionat
în sedii subînchiriate). Abia în iarna anului 1995 A.C. va avea un sediu, cel
actual, din Piaţa Amzei.
21 aprilie: Ia fiinţă Fundaţia
Academia Civică, având ca principal scop crearea Memorialului
de la Sighet (preşedinte al fundaţiei - Ana Blandiana). Memorialul este
luat de Consiliul Europei sub egida sa.
10 - 12 iunie: Simpozionul: Memoria
ca formă de justiţie, desfăşurat la Sighet, cu o participare prestigioasă. de-a
lungul întregului an,
în afara activităţii proprii, A.C. se implică în activitatea C.D.R., pentru
a menţine unitatea acesteia, periclitată de tendinţa centrifugală a P.A.C.,
P.L. 93 şi P.S.D.R., manifestată mai mult prin declaraţii în conferinţele
de presă, decât printr-un program coerent. Acestea cer modificări ale
protocolului de funcţionare al C.D.R., candidaturi pe liste separate, conducere
prin rotaţie a Convenţiei. Alianţa Civică cere, dimpotrivă, liste unice,
grup parlamentar unic şi buna organizare a alegerilor (grile de valoare pentru
candidaţi, votarea din timp a legii partidelor şi a legii electorale), precum
şi o conferinţă pe ţară a C.D.R. Toate aceste propuneri au fost cuprinse într-un
document predat la 18 iulie Comitetului Executiv al C.D.R., dar
ele nu sunt luate în considerare pentru că activitatea din Convenţie
este blocată de discuţii sterile.
O campanie de dezinformare a fost lansată de unii lideri ai partidelor
dizidente, care induceau ideea că Alianţa Civică este frustrată de faptul că
nu e partid şi, în consecinţă, nu are dreptul să participe la luarea
deciziilor în C.D.R. încercările de reorganizare a Convenţiei şi dorinţa
de menţinere a unităţii ei au fost etichetate drept “tendinţă de creare a
unui suprapartid”. Despre aceasta, Corneliu Coposu spunea mai târziu, într-un
interviu: “Eu
am pledat în permanenţă pentru ideea că menţinerea Convenţiei Democratice
şi a unităţii formaţiunilor care o compun este necesară, chiar obligatorie.
Sunt un foarte fidel suporter al unităţii din CDR şi depun eforturi stăruitoare
pentru a îndepărta orice fel de nemulţumire care ar determina tendinţele
centrifugale din cadrul Convenţiei. (...) Au existat nişte propuneri ca hotărârile
majore să fie luate numai de partidele cu reprezentanţă parlamentară, iar
formaţiunile politice cu caracter civic să fie un fel de suportere ale
partidelor politice. Eu nu am fost de acord cu acest punct de vedere, fiindcă
trebuie ţinut seama şi de ponderea formaţiunilor; or, după părerea mea,
cele două formaţiuni, AC şi AFDPR, - de care mă simt cel mai apropiat în ce
priveşte colaborarea cu noi - depăşesc multe din partidele care fac parte din
Convenţie, din punctul de vedere al numărului de aderenţi”. 3
august: Prin
Protocolul C.D.R. se statuează ca funcţia de preşedinte al ei să se suprapună
cu funcţia de candidat unic la preşedinţia României.
septembrie: Aderarea
la C.D.R., ca membru asociat, a Convenţiei Sindicatelor Democrate din România,
condusă de Victor Ciorbea.
25 noiembrie: Miting
al Alianţei Civice în Sala Palatului, intitulat “Aşa nu se mai poate, tovarăşi”,
la care participă şi Corneliu Coposu, proaspăt întors după intervenţia
chirurgicală din Germania. Câteva mii de participanţi n-au încăput în sala
de 5000 de locuri, iar discuţiile au fost transmise afară prin megafoane. |