Atitudini

1990 ] 1991 ] 1992 ] 1993 ] [ 1994 ] 1995 ] 1996 ] 1997 ] 1998 ] 1999 ] 2000 ] 2001 ]

 

21 - 23 ianuarie: Dialogurile Alianţei Civice continuă la Vaslui şi Bârlad, în săli debordând de participanţi, care-şi exprimă speranţa în Alianţa Civică şi în Convenţia Democratică. Cu acestă ocazie, la Bârlad are loc şi  colocviul: Cunoaşterea adevărurilor istoriei - o condiţie a regenerării societăţii.

Printre participanţii de la Vaslui, numeroşi ţărani care se plâng de tratamentul autorităţilor.

            2 februarie: Masă rotundă organizată de Alianţa Civică privind legea, mult amânată, a societăţilor de radio şi televiziune.

27 februarie: Alianţa Civică organizează, în colaborare cu LADO, trimiterea a 66 de observatori la alegerile din Republica Moldova.

martie:   Dialogurile AC sunt în plină desfăşurare, cel mai impresionant fiind cel de la Căldăraru, judeţul Argeş, unde o sală de ţărani nemulţumiţi de un “moşier roşu” se adresează cu plângeri reprezentanţilor Alianţei Civice.

8 martie: Analiza critică a campaniei electorale şi a alegerilor din 1992, urmată de propuneri pentru alcătuirea unei legi electorale adecvate.

            13 martie: Demersuri pentru obţinerea unui sediu (din noiembrie 1990, Alianţa Civică a funcţionat în sedii subînchiriate). Abia în iarna anului 1995 A.C. va avea un sediu, cel actual, din Piaţa Amzei.

            21 aprilie: Ia fiinţă Fundaţia Academia Civică, având ca principal scop crearea Memorialului de la Sighet (preşedinte al fundaţiei - Ana Blandiana). Memorialul este luat de Consiliul Europei sub egida sa. 

            10 - 12 iunie: Simpozionul: Memoria ca formă de justiţie, desfăşurat la Sighet, cu o participare prestigioasă.

de-a lungul întregului an, în afara activităţii proprii, A.C. se implică în activitatea C.D.R., pentru a menţine unitatea acesteia, periclitată de tendinţa centrifugală a P.A.C., P.L. 93 şi P.S.D.R., manifestată mai mult prin declaraţii în conferinţele de presă, decât printr-un program coerent. Acestea cer modificări ale protocolului de funcţionare al C.D.R., candidaturi pe liste separate, conducere prin rotaţie a Convenţiei. Alianţa Civică cere, dimpotrivă, liste unice, grup parlamentar unic şi buna organizare a alegerilor (grile de valoare pentru candidaţi, votarea din timp a legii partidelor şi a legii electorale), precum şi o conferinţă pe ţară a C.D.R. Toate aceste propuneri au fost cuprinse într-un document predat la 18 iulie Comitetului Executiv al C.D.R., dar  ele nu sunt luate în considerare pentru că activitatea din Convenţie  este blocată de discuţii sterile.

            O campanie de dezinformare a fost lansată de unii lideri ai partidelor dizidente, care induceau ideea că Alianţa Civică este frustrată de faptul că nu e partid şi, în consecinţă, nu are dreptul să participe la luarea deciziilor în C.D.R. încercările de reorganizare a Convenţiei şi dorinţa de menţinere a unităţii ei au fost etichetate drept “tendinţă de creare a unui suprapartid”. Despre aceasta, Corneliu Coposu spunea mai târziu, într-un interviu:

“Eu am pledat în permanenţă pentru ideea că menţinerea Convenţiei Democratice şi a unităţii formaţiunilor care o compun este necesară, chiar obligatorie. Sunt un foarte fidel suporter al unităţii din CDR şi depun eforturi stăruitoare pentru a îndepărta orice fel de nemulţumire care ar determina tendinţele centrifugale din cadrul Convenţiei. (...) Au existat nişte propuneri ca hotărârile majore să fie luate numai de partidele cu reprezentanţă parlamentară, iar formaţiunile politice cu caracter civic să fie un fel de suportere ale partidelor politice. Eu nu am fost de acord cu acest punct de vedere, fiindcă trebuie ţinut seama şi de ponderea formaţiunilor; or, după părerea mea, cele două formaţiuni, AC şi AFDPR, - de care mă simt cel mai apropiat în ce priveşte colaborarea cu noi - depăşesc multe din partidele care fac parte din Convenţie, din punctul de vedere al numărului de aderenţi”.

3 august: Prin Protocolul C.D.R. se statuează ca funcţia de preşedinte al ei să se suprapună cu funcţia de candidat unic la preşedinţia României.

            septembrie: Aderarea la C.D.R., ca membru asociat, a Convenţiei Sindicatelor Democrate din România, condusă de Victor Ciorbea.

            25 noiembrie: Miting al Alianţei Civice în Sala Palatului, intitulat “Aşa nu se mai poate, tovarăşi”, la care participă şi Corneliu Coposu, proaspăt întors după intervenţia chirurgicală din Germania. Câteva mii de participanţi n-au încăput în sala de 5000 de locuri, iar discuţiile au fost transmise afară prin megafoane.

Înapoi ] Index ] Înainte ]