|
Atitudini |
|
28
februarie:
Masa rotundă: Arhivele PCR şi ale
Securităţii - acces şi legislaţie , desfăşurată la Bucureşti, cu
participarea ministrului de Interne, a directorului S.R.I., a reprezentanţilor
Ministerului Justiţiei, a responsabililor arhivelor din aceste instituţii şi,
pe de altă parte, a numeroşi istorici şi jurişti.
1 martie: Consiliul
Director Naţional al Alianţei Civice, în prima sa reuniune de după formarea
guvernului condus de Victor Ciorbea, îşi declară susţinerea deplină. S-a
pus însă şi întrebarea dacă A.C. îşi mai menţine statutul de membru
C.D.R. sau se retrage din această coaliţie, întrucât prin victoria în
alegerile din 1996 şi-a îndeplinit obiectivul politic, pe termen scurt, fixat
la înfiinţare: unirea forţelor democratice şi aducerea lor la putere. Discuţiile
despre oportunitatea prezenţei în C.D.R. au continuat, fiind legate mai ales
de faptul că, din păcate, C.D.R. nu mai funcţiona nici la centru, nici în
teritoriu, deciziile fiind luate direct de Consiliul de Coordonare Politică
( Co. Co. Po.) al Coaliţiei (Alianţa Civică aflând de aceste decizii
din ziare). S-a decis ca A.C. să-şi accentueze activităţile civice, care au
continuat din 1990 fără încetare, dar au fost oarecum estompate în imaginea
publică de lupta pentru unitatea C.D.R. şi de cele două campanii de alegeri.
În declaraţia finală se precizează că activitatea A.C. se va desfăşura pe
trei planuri: educaţie civică, asistenţă
civică şi atitudine civică. Ca
interfaţă între societatea civilă şi autorităţi, A.C. a organizat în
termen scurt o serie de importante întâlniri publice.
16 martie: Dezbaterea
Organizarea administrativă (judeţele
abuziv desfiinţate), la Poiana Pinului (Buzău) cu participarea ministrului
Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica, şi a
autorităţilor din Buzău, Râmnicu Sărat şi Sighetu Marmaţiei.
8
aprilie: Dezbatere
realizată la Bucureşti, împreună cu MPLAT şi “Urban Proiect”, despre Planul
zonelor protejate construite.
18 - 19 aprilie: Modelul
renaşterii României prin educaţie,
întâlnire cu profesori din Bucureşti şi din mai multe judeţe, la care
participă ministrul Învăţământului, secretarul de stat care a lansat acest
program şi alţi responsabili de activitatea educaţională. 9
mai,
respectiv 9 iunie: Două dezbateri
realizate împreună cu Ministerul Justiţiei pe tema Reforma
în justiţie, între intenţie şi realizare, la care participă numeroşi
magistraţi, avocaţi şi jurişti. A doua dezbatere s-a referit în mod expres
la mineriada din iunie 1990 şi la blocarea anchetelor pe această temă. 4
- 5 iunie: Alianţa
Civică a găzduit a doua întâlnire cu pastorul Joachim Gauck, care era însoţit
de oficialităţi germane implicate în problema studierii dosarelor Stasi. În
continuare, A.C. a cerut, prin numeroase luări de poziţie oficiale, promovarea
de urgenţă a legii privind accesul cetăţeanului la propriul dosar şi
deconspirarea fostei Securităţi. (În 4 - 9 octombrie, o delegaţie a A.C. a făcut
o vizită în Germania, la Oficiul Gauck).
11 iunie: Stadiul
realizării «Contractului cu România»,
la împlinirea a 200 zile, masă
rotundă la care au participat Ion Diaconescu, preşedintele C.D.R., Victor
Ciorbea, primul ministru, Mircea Ciumara, ministrul Finanţelor, Nicolae Noica,
ministru al MLPAT, Ion Caramitru, ministrul Culturii, Dinu Gavrilescu, ministrul
Agriculturii, Virgil Petrescu, ministrul Educaţiei Naţionale, Valerian Stan,
la acea dată şef al Corpului de Control al Guvernului, Remus Opriş, secretar
general al Guvernului, precum şi reprezentaţi ai celorlalte ministere. Întâlniri
similare, organizate de Alianţa Civică, între autorităţi, parlamentari şi
public, au avut loc şi în câteva judeţe.
Tot la această dată, Alianţa Civică dă publicităţii o declaraţie
în care îşi exprimă dezacordul faţă de votul negativ pe care Camera Deputaţilor
l-a dat cererii de ridicare a imunităţii parlamentare a deputatului Gabriel
Bivolaru. Amintindu-se majorităţii parlamentare că Nimeni
nu e mai presus de lege, se cer demersurile necesare simplificării
procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare.
20 iunie: începe, la Sighet,
simpozionul cu tema: Anul 1947 - căderea
cortinei. Este inaugurat de Ana Blandiana, în prezenţa unui numeros
public, Memorialul Victimelor
Comunismului şi al Rezistenţei. în mesajul trimis adunării, Emil
Constantinescu cere iertare, în numele statului român, victimelor dictaturii
comuniste. Cu zece zile înainte, la 10 iunie, preşedintele României
promulgase legea prin care Parlamentul declarase Memorialul
drept “ansamblu de interes naţional”.
28 august: Valerian
Stan, şef al Corpului de Control al Primului Ministru, este eliberat din funcţie
pentru “indisciplină administrativă”, dar, de fapt, ca urmare a cererii
imperative a unor lideri P.D., care erau deranjaţi de dezvăluirile făcute.
Alianţa Civică a interpretat această demitere ca fiind urmarea unui şantaj
politic în cadrul coaliţiei de guvernare şi a protestat energic. Dar, de
fapt, acest caz, larg mediatizat, a dezvăluit deficienţa de comunicare din
cadrul C.D.R. şi al Guvernului, manifestată pe atâtea planuri.
1 septembrie: Alianţa
Civică a cerut convocarea unei şedinţe a Convenţiei Democrate, în care a
prezentat şapte puncte vizând reactivarea structurilor acesteia. S-a arătat că,
în fapt, C.D.R. a încetat să funcţioneze după alegeri şi că prezenţa
Alianţei Civice nu mai este motivată dacă nu vor reîncepe să funcţioneze
organizaţiile pe plan central şi local. În acelaşi document se solicita ca
reprezentanţii C.D.R. să reziste şantajului politic al partenerilor de
guvernare şi, în viitor, să aibă în vedere prioritar lupta împotriva corupţiei
şi a crimei organizate, reabilitarea adevărului în viaţa socială,
deblocarea cercetărilor privind revoluţia şi mineriadele, precum şi abolirea
sentinţelor politice din perioada comunistă.
4 septembrie: La întrunirea
Comitetului Executiv al CDR, Alianţa Civică a cerut în termenii cei mai fermi
ca, în actul de guvernare, CDR să nu permită abateri de la principiile enunţate
în campania electorală şi să nu accepte şantajul politic al partenerilor de
coaliţie.
15 septembrie: într-un
comunicat remis presei, AC susţine proiectul Legii pentru accesul cetăţeanului
la propriul dosar şi pentru deconspirarea fostei Securităţi.
1 octombrie: Ana
Blandiana, preşedinta Alianţei Civice, a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui
Emil Constantinescu, prin care îi cerea să ia o poziţie publică în legătură
cu afirmaţia ministrului de Externe, Adrian Severin, despre un aşa-numit
“extremism al Alianţei Civice”. “Potrivit principiului «Cine tace,
consimte», spunea scrisoarea în încheiere, ar însemna să acceptaţi (neluând
poziţie) că dv. guvernaţi astăzi ţara şi aţi ajuns să răspundeţi de
destinele ei pentru că aţi fost susţinut de o organizaţie extremistă,
printre liderii de marcă ai căreia v-aţi numărat”.
4 - 9 octombrie: Alianţa
Civică, reprezentată de Valerian Stan, este
invitată, alături de senatorul Constantin Ticu Dumitrescu şi de istoricul
Marius Oprea, să facă o vizită de informare la Oficiul împuternicitului
federal pentru Documentele STASI. în alte două delegaţii, care vor vizita
Oficiul Gauck la date diferite, AC va fi reprezentată de Ana Blandiana,
Gheorghe Ceauşescu, respectiv Romulus Rusan.
9 octombrie: La Grupul pentru
Dialog Social are loc o dezbatere pe tema proiectului de lege privind accesul la
dosarele Securităţii, la care este invitată şi Alianţa Civică, fiind
reprezentată de Ana Blandiana, Romulus Rusan şi Gheorghe Ceauşescu.
1 noiembrie: La
reuniunea Comitetului Director Naţional al A.C, unii dintre participanţi cer
din nou retragerea Alianţei Civice din C.D.R., motivându-şi poziţia prin
inexistenţa structurilor organizatorice şi de comunicare ale acestei coaliţii,
în perioada de după alegeri, când, intrând într-o coaliţie nouă, de
guvernare, “partidele au rupt relaţiile de fond cu celelalte formaţiuni”.
Alţi participanţi au propus ca Alianţa Civică să încerce să forţeze din
interior funcţionarea Convenţiei Democrate.
2 noiembrie: Alianţa Civică
salută cu gratitudine aniversarea a 10 ani de la revolta din 15 noiembrie 1987,
de la Braşov, şi propune organizarea unui Forum al Rezistenţei în acest oraş.
16 noiembrie: Seria
Dialogurilor Alianţei Civice continuă; la sediul Prefecturii din Alexandria,
locuitorii din Teleorman s-au întâlnit cu Nicolae Noica, ministru al MLPAT,
Dinu Gavrilescu, ministru al Agriculturii şi Camenco Petrovici, directorul
general al CEC, într-o discuţie moderată de Ana Blandiana şi Romulus Rusan,
din partea AC.
19 noiembrie: Dezbatere
organizată de TVR, la emisiunea Avocatul poporului, cu tema Reforma
clasei politice. Invitată din partea Alianţei Civice, dna Ana Blandiana.
29 - 30 noiembrie: Are loc
Congresul 5 al Alianţei Civice. Se decide ca rămânerea AC în CDR să fie
condiţionată de reorganizarea şi reactivarea acesteia din urmă. Alianţa
Civică înaintează conducerii CDR un număr de propuneri pentru reorganizarea
structurilor funcţionale şi de comunicare, la nivel naţional şi teritorial,
ale Convenţiei. Prin modificarea Statutului Alianţei, s-a renunţat la
sistemul de rotare a preşedintelui, introducându-se în schimb şi funcţia de
preşedinte executiv. Congresul
a ales Consiliul Naţional, iar acesta - următoarea conducere executivă: preşedinte
- Ana Blandiana; preşedinte executiv - Valerian Stan; vicepreşedinţi -
Romulus Rusan, Petre Mihai Băcanu, Lucia Hossu - Longin. 12
decembrie:
La întrunirea Comitetului Executiv al CDR, Alianţa Civică prezintă în
detaliu condiţiile rămânerii sale ca membru al Convenţiei Democrate. Acestea
constau în crearea unui secretariat permanent şi a unor departamente de analiză
- strategie şi comunicare - imagine. 29
decembrie:
50 de ani de la lovitura de stat din 30
decembrie1947, simpozion
comemorativ la care alocuţiunea introductivă a fost rostită chiar de Regele
Mihai, singurul martor în viaţă dintre şefii de stat ai acelei perioade de
început al războiului rece.
|