|
Atitudini |
|
12
ianuarie: Printr-o
declaraţie trimisă presei, Alianţa Civică salută noile demersuri ale
autorităţilor juridice vizând ridicarea imunităţii parlamentare a
senatorului C.V.Tudor. Toleranţa faţă
de vulgaritate şi impostură a durat oricum prea mult. Intransigenţa poate însemna,
în acest caz, un început în asanarea vieţii politice româneşti, se
spune în încheierea declaraţiei.
22 ianuarie: Minerii ameninţă
din nou cu venirea la Bucureşti şi cu schimbarea guvernului. Partidele de
sorginte comunistă, în special PRM, sprijină prin declaraţii incitante anunţata
invazie, în speranţa unei lovituri de stat care să le facă posibilă
revenirea la putere. Instituţiile statului dau dovada unei derute totale şi a
incapacităţii de a apăra ordinea de drept. Alianţa Civică, împreună cu
alte asociaţii şi organizaţii, au chemat bucureştenii la un Marş
al tăcerii şi al solidarizării cu
instituţiile statului de drept, un marş în care solidarizarea cu aceste
instituţii însemna şi obligarea lor implicită de a începe să funcţioneze
potrivit statutului fiecăreia. Participarea la marş a fost apreciată la 50
000 de persoane. Mitinguri şi marşuri asemănătoare au fost organizate de
A.C. şi la Timişoara, Arad, Râmnicu Vâlcea.
6 februarie: Are loc la Ploieşti
conferinţa zonală cu tema România încotro?.
O mare parte a discuţiilor a fost ocupată de proaspăta mineriadă şi de
degringolada instituţiilor statului în faţa acesteia. Declaraţia adoptată
în finalul conferinţei cuprinde concluziile acestor discuţii
precum şi o reiterare a celor nouă puncte din
Apel către clasa politică.
13 februarie: Alianţa Civică
salută printr-o declaraţie plină de speranţă anunţata vizită a Sanctităţii
Sale Papa Ioan Paul al II-lea şi-şi exprimă încrederea că această primă
vizită a înaltului prelat într-o ţară preponderent ortodoxă va întinde o
punte spirituală între cele două Biserici surori, sacramentale şi
apostolice.
1 martie : Se
poartă din nou discuţii despre o posibilă amnistiere a faptelor şi a înfracţiunilor
săvârşite în decembrie 1989, fără ca aceste fapte să fi fost cercetate
fiecare în parte, în vederea stabilirii vinovăţiilor individuale. A. C.,
consecventă în demersurile sale privitoare la aflarea adevărului despre
revoluţie, îşi exprimă din nou Poziţia
în legătură cu implicarea armatei în evenimentele din 1989.
20 aprilie: La sediul Alianţei
Civice are loc o conferinţă de presă referitoare la stadiul în care se află
demersurile pentru adoptarea Legii
accesului la dosarele fostei Securităţi. Iniţiatorul acestei legi,
senatorul Constantin Ticu Dumitrescu a atras atenţia asupra pericolului denaturării
ei prin adoptarea numeroaselor amendamente propuse.
24 aprilie: Se desfăşoară
la Zalău întrunirea Comitetului Director Naţional al Alianţei Civice, cu
participarea unor numeroşi reprezentanţi ai filialelor din ţară, prilej de
trecere în revistă şi de căutare a soluţiilor la numeroasele probleme cu
care se confruntă România.
12 mai: Este dată publicităţii
Declaraţia Alianţei Civice privitoare la integrarea euro-atlantică a României.
18 mai: Alianţa Civică
adresează o Scrisoare deschisă
partidelor din CDR.
26 mai: Ca răspuns dat unor
atacuri din unele cotidiane, conducerea A.C. a dat publicităţii o scrisoare cu
precizări asupra activităţii sale din ultimul timp, în care conchide: „Mulţumind
ziariştilor care au mediatizat de-a lungul anilor acţiunile sale, Alianţa
Civică nu poate să nu se sesizeze în acelaşi timp de reaua credinţă a
celor care i-au vestit – sau mai degrabă i-ar dori – dispariţia.
Neremuneraţi şi nerăsplătiţi decât prin adeziunea populară la ideile lor,
intelectualii care formează Alianţa Civică nu şi-au făcut din această
apartenenţă o carieră, ci o formă de dăruire pentru principiile care pot
duce la transformarea României într-un stat de drept, riguros democratic, şi
sunt recunoscători tuturor celor care le sunt alături în susţinerea şi
transformarea în realitate a acestor principii”. 29-30
mai:
La Bacău şi Tescani s-a desfăşurat conferinţa zonală, pe Moldova, la care
au participat membri ai Consiliului Director Naţional şi reprezentanţi ai
filialelor Bacău, Botoşani, Brăila, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui
şi Vrancea. Sub
auspiciile fundaţiei germane Friedrich Ebert, a avut loc o dezbatere pe tema Raporturile
dintre societatea civilă şi clasa politică, în cadrul căreia
reprezentanţii filialelor Alianţei Civice au subliniat necesitatea votării
unor legi care să favorizeze reforma morală şi asanarea vieţii publice. 11
iunie:
La împlinirea a nouă ani de la mineriada din iunie 1990, Alianţa Civică îşi
exprimă printr-o declaraţie dezamăgirea şi protestul faţă de neelucidarea
împrejurărilor şi nedezvăluirea autorilor acelui tragic eveniment. Iunie:
Doctorul Patrick Malle din oraşul Halluin – Franţa a trimis un transport cu
donaţii de medicamente. 2-4
iulie:
Al VII-lea simpozion la Memorialul Sighet, cu tema Anii
1949-1953 – mecanismele terorii. În acelaşi timp are loc Şcoala de Vară
pentru elevi, la care participă o sută de adolescenţi din România, Republica
Moldova şi Ucraina, selecţionaţi în baza unui concurs. 23
iulie:
Alianţa Civică trimite Comisiei de mediere a Legii accesului la propriul
dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică listele cu semnături
colectate în ultimele luni. 18
iulie:
La Tulcea are loc reuniunea Consiliului Naţional Director al Alianţei Civice.
În declaraţia finală se arată că Alianţa Civică este profund îngrijorată
de evoluţia CDR, care nu a reuşit să-şi coaguleze activitatea în pofida
repetatelor semnale de alarmă. Poziţia PNL în legătură cu participarea pe
liste separate la alegerile locale dă o ultimă lovitură atât posibilei
coeziuni, cât şi speranţelor electoratului Cheii şi oferă un nesperat
ajutor politic adversarilor Convenţiei. După părerea Alianţei Civice,
incapacitatea CDR de a câştiga singură alegerile din 1996 s-a datorat în
mare măsură şicanelor din interiorul ei, care sunt reluate acum de aceiaşi
oameni şi în termeni identici. În
continuare sunt enumerate legile pe care Alianţa Civică le consideră necesare
unei reforme morale a clasei politice şi a societăţii în ansamblul ei: legi
drastice împotriva corupţiei şi reglementări care să oprească amestecul
dintre politică şi afaceri, statutul funcţionarului public, legea accesului
la dosare şi a deconspirării fostei Securităţi, legea lustraţiei, anularea
prin lege a condamnărilor politice din anii comunismului, o lege electorală
bazată pe sistemul de vot mixt, care ar permite partidelor să promoveze
candidaţii parlamentari cei mai competenţi, iar Alianţei Civice să-i
sprijine în mod special pe aceştia. Alianţa
Civică va sprijini solidarizarea forţelor politice de centru şi
centru-dreapta care se află ori s-au aflat în CDR, considerând că numai
coeziunea lor şi victoria în viitoarele alegeri vor fi în stare să împiedice
ascensiunea şi revenirea la putere a partidelor neocomuniste. 22
iulie:
„În anul în care se împlinesc zece ani de la revoluţie, Curtea Supremă de
Justiţie s-a pronunţat, printr-o soluţie nedefinitivă încă, asupra
responsabilităţilor unora dintre principalii conducători militari implicaţi
în reprimarea manifestaţiilor anticomuniste de la Timişoara. Alianţa Civică
socoteşte că decizia Curţii demonstrează autentica independenţă a instanţei
judecătoreşti supreme. iulie:
Filiala din Alba Iulia a Alianţei Civice împreună cu Albamont au avut iniţiativa
creştinării unor copii de la Leagănul de Copii din Alba Iulia. Câţiva
dintre membrii celor două asociaţii organizatoare, precum şi câteva
personalităţi din localitate, au devenit naşi sociali în cadrul unei
ceremonii desfăşurate la Biserica Ortodoxă din cartierul Lipoveni al Albei
Iulia. 28
iulie:
În cadrul proiectului Cartierul în care
locuiesc, derulat prin parteneriatul dintre Alianţa Civică-filiala Bucureşti
şi Primăria Sectorului 5, a fost amenajat un loc de joacă pentru copii, mult
solicitat de locuitorii cartierului, în zona Sebastian din Sectorul 5. august:
Elaborarea
şi difuzarea noului regulament de alegeri, vizând o mai bună structurare a
filialelor A.C. şi o mai flexibilă funcţionare a acestora. Alegerile interne
care au început în toamnă au reorganizat practic toate filialele Alianţei
Civice. 3
august:
În urma inundaţiilor catastrofale din judeţul Hunedoara, Alianţa Civică a
cumpărat şi transportat ajutoare sinistraţilor din colonia muncitorească Sântămăria-Orlea.
5
septembrie:
La sediul din Bacău al Alianţei Civice a avut loc, în prezenţa reprezentanţilor
Consiliului Judeţean, ai Prefecturii şi ai presei, lansarea proiectului Centrul
de Sprijin Comunitar, cu sprijin financiar din parte Fundaţiei pentru o
Societate Deschisă, urmărind eficientizarea raporturilor dintre cetăţeni şi
administraţia publică locală. 13
septembrie:
Alianţa Civică protestează faţă de anularea, prin Ordonanţa nr. 73/1999, a
unor drepturi dobândite de foştii deţinuţi şi deportaţi politici prin
Decretul-lege nr. 118/1990. 22
septembrie:
Masă rotundă pe problemele proprietăţii, organizată de Alianţa Civică.
Participă oamenii politici şi jurişti care analizează motivele şi consecinţele
amânării adoptării legilor proprietăţii. 24
septembrie:
Ana Blandiana a participat la un seminar internaţional organizat la Braşov de
Fundaţia pentru Pluralism Politic, pe tema organizaţiilor neguvernamentale
(ONG). Preşedinta Alianţei Civice a avut o intervenţie în care a criticat
modul formalist şi ineficient în care se implică organizaţiile din străinătate,
prin reprezentanţii lor locali, în activitatea ONG-urilor din România. 2-3
octombrie:
Preşedinta Alianţei Civice, Ana Blandiana, a fost invitată de Comunitatea Românilor
din Ungaria, în oraşele Szeged şi Gyula, unde a avut loc un schimb de vederi
despre situaţia culturală şi politică a minorităţilor în cele două ţări. 6
octombrie:
În legătură cu intenţia ministrului Justiţiei, dl. Valeriu Stoica, de a iniţia
un proiect de ordonanţă de urgenţă privind încetarea consecinţelor condamnărilor
politice şi a măsurilor administrative abuzive, Alianţa Civică precizează că
anularea numai a consecinţelor este ineficientă, un adevărat act de
justiţie fiind acela al anulării în bloc a condamnărilor în substanţa lor,
fapt care ar atrage după sine şi anularea consecinţelor. 14
octombrie:
În legătură cu repetatele respingeri ale cererii ANCD de a se înscrie la
tribunalul Municipiului Bucureşti, Alianţa Civică remarcă reaua-credinţă
manifestă a magistraţilor care se ocupă de acest dosar, concluzionând – ca
şi o mare parte a opiniei publice – că în spatele acestui refuz se află
interese politice. 17
noiembrie:
Alianţa Civică, Grupul pentru Dialog Social şi Solidaritatea Universitară
organizează o dezbatere cu tema Studenţimea
română încotro? 24
noiembrie: Alianţa
Civică filiala Bucureşti a organizat la sediul său din Piaţa Amzei o
dezbatere cu tema De ce este Bucureştiul
un oraş murdar? 29
noiembrie: Mesajul
către Congresul ANCD: „Alianţa Civică nu putea fi de acord şi
nu a încurajat ruperea PNŢCD, dar crede totuşi – în faţa faptului
consumat – că de succesul acestui nou partid, al partidului dumneavoastră,
la al cărui prim congres participăm astăzi, poate depinde revenirea spre urne
a acelei părţi dezamăgite a electoratului care nu va trece spre celălalt pol
al spectrului politic, dar se poate pierde în absenteism. Ceea ce trebuie să
înţelegem însă este că acest electorat nu aşteaptă de la ANCD să atace
PNŢCD, situându-se astfel, prin paradox, alături de forţele de sorginte
comunistă care îl atacă, ci să fie mai
ferm şi mai radical decât PNŢCD în încleştarea cu aceste forţe”. 2
decembrie: Filiala
A.C. Cluj participă la înfiinţarea filialei locale a Fundaţiei Corneliu
Coposu. Alianţa
Civică priveşte cu îngrijorare actele de vandalism spiritual consumate la
Alba Iulia, în timpul ceremoniilor ocazionate de Ziua Naţională, când
vociferările unor grupuri organizate au împiedicat discursul preşedintelui
României şi au profanat slujba religioasă, ca şi momentul jurământului
militar. 9
decembrie: Ca
urmare a numeroaselor demersuri
bilaterale făcute după Consiliul Director Naţional din 18 iulie 1999, Alianţa
Civică reuneşte pentru prima dată la
sediul său patru partide făcând parte sau desprinse din CDR: PNŢCD, PNL,
UFD, ANCD, propunându-le să înceteze atacurile reciproce şi să găsească o
strategie comună de colaborare pre şi post-electorală. 10
decembrie:
“…Reforma morală în România nu se poate înfăptui fără legiferarea
unor acte normative care să conducă la însănătoşirea vieţii politice şi
a mentalităţilor publice. (…) Aceste acte ar fi: Legea
răspunderii ministeriale, Legea funcţionarului public, posibilitatea ridicării
imunităţii parlamentare cu majoritate simplă, şi, bineînţeles, Legea
accesului la dosarul propriu şi pentru deconspirarea fostei Securităţi”. 13
decembrie:
Participare, la Bucureşti, la Adunarea Naţională a proprietarilor de bunuri
confiscate de regimul comunist. 18-19
decembrie:
În cadrul aniversării unui deceniu de la revoluţia din Timişoara, Fundaţia
Academia Civică a organizat o dezbatere cu tema „1989
– zece ani după”. Au participat importanţi istorici, magistraţi,
politologi şi ziarişti din ţară şi străinătate precum şi numeroşi
revoluţionari timişoreni. A fost dezvelit cel de-al doisprezecelea monument
din cadrul amintitului Memorial,
lucrarea intitulată Pieta, a
artistului plastic Petru Jecza. 23
decembrie: La
sediul Alianţei Civice a avut loc lansarea a două cărţi: Memoria
închisorii Sighet, cuprinzând mărturii despre anii 1948-1955, şi Exerciţii
de memorie, o carte alcătuită din răspunsurile participanţilor la
concursul „Ce ştiu eu despre anii comunismului?”, organizat de Fundaţia
Academia Civică. Au participat numeroşi adolescenţi, dintre autorii ultimei cărţi. decembrie:
Alte 15 judeţe au primit ajutoare de la familia Cârciog din Anglia prin
intermediul Alianţei Civice. La
Köln (în 4 decembrie) şi la Wuppertal (în 5 decembrie) au avut loc întâlniri
publice, în cadrul cărora Ana Blandiana şi Romulus Rusan au prezentat
publicului german Memorialul Sighet.
De asemenea, la Tübingen şi Heidelberg, Ana Blandiana a prezentat, la data de
1, respectiv 5 februarie 2000, programele Alianţei Civice şi ale Fundaţiei
Academia Civică. Expoziţia dedicată Memorialului
Sighet, iniţiată de Katharina Kilzer la Frankfurt, a devenit itinerantă:
la 1 februarie 2000 ea a fost vernisată la Universitatea din Tübingen, urmând
să plece în viitor la Berlin şi în alte oraşe din Germania.
|